O viata
Posted By Ezoteric Theatre on 13 august 2009
Eram mici si ne jucam in fata blocului
si chiuiam si dansam si saream
si toate verbele miscande se-adunau in
mintile noastre, din fata blocului.
Si tot in fata blocului stateam cu tine
atunci cand omul span se-apropie
si prinsa-n brat zbatut tipai spre mine
de cremene lacrima-mi ramane
In fata blocului sorii apun, lunile cresc
din loc in loc arbori carunti mai putrezesc
incet mergand, de gheata, spre birou
nu sunt decat un vaiet, biet ecou
Spre seara vin si trec pe lang’-un loc
ce amintea tot timpul de-un vechi joc,
apus in loc, clintit doar de o veche viata
o umbra, raset si o noua fata
Si iar luminile se sting in fata noastra
arbori noi cresc, flori noi apar in glastra
batran merg din nou in fata unui bloc,
stau lin pe-un scaun, intr-un acelasi loc.
Si-atunci ii vad, copii dintotdeauna,
chiuind, dansand, sarind intr-una
sunt el si ea, doi balai tineri in soare
las ochii jos si-adorm zambind.
Nu ma mai doare.
Comments
Leave a Reply
Please note: Comment moderation is currently enabled so there will be a delay between when you post your comment and when it shows up. Patience is a virtue; there is no need to re-submit your comment.