Cu sonor, neaparat. E fun.
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=5yUHLLK0XZ4&feature=player_embedded]
Cu sonor, neaparat. E fun.
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=5yUHLLK0XZ4&feature=player_embedded]
Orice sfarsit este un nou inceput. O fi valabil si invers? Orice inceput sa insemne un nou sfarsit?
De multe ori cred chiar ca a doua sintagma este mai adevarata si mai potrivita decat prima. Deseori inceputul inseamna doar un prim pas spre final. Si poate nu doar finalul a ceea ce ai inceput, efectiv, atunci…ci si oameni/activitati adiacente acestui inceput.
De aceea, haideti sa ne bucuram de fiecare final si de fiecare inceput, pentru ca ambele sunt la fel de bune sau de rele. Si de ce sa fim tristi cand putem sa zambim? :)
haide sa incepem sa zambim mai des…
Mi-am pus visele-n pachet, uitand ca e plin de cioburi in desaga. Si chiar inainte sa plec m-am mai uitat putin pe fereastra si parca te-am vazut o clipa prin zapada, zambindu-mi larg. Se facea ca voiai sa arunci in mine cu un bulgare bine format de mainile tale frumoase. Instinctiv, m-am lasat in jos sa ma feresc si o umbra de zambet parca mi-a strabatut chipul. De fapt era doar umbra. Zambetul il ingropasem printre vise, vise si cioburi.
M-am intors alene, cu desaga pe un umar si am intrat pe holul meu lung, pe care l-am strabatut molcom, in vreo o suta cincizeci de pasi marunti. Intr-o ora eram afara, imbracat in haina mea ponosita, cu palaria mea de tigan pe crestet si cu bocancii rosi de ploaie, stanca si ninsoare. Acolo unde mi s-a parut ca era zambetul tau era tot umbra.
M-am prabusit in zapada si am sarutat pamantul.