Cum scriu eu?

Pai sa vedem. Raspunsul este simplu.

Eu scriu cum gandesc.

Pai si cum gandesc? Raspunsul, este iarasi, foarte simplu.

Gandesc cum traiesc.

Pai si cum traiesc? Evident, raspunsul, banal…

Traiesc cum imi astern.

Si cum imi astern? Simplu.

Imi astern cum vreau.

Si cum vreau. Pf

Vreau cum gandesc.

Si da, deci tot ceea ce scriu este FIX asa: (si acum, daca as avea o coala in fata, m-as pune sa desenez: O linie dreapta, peste care trec o linie usor convexa in capul careia pun un punct, trag puncte-puncte, o continuu cu un ax, care se incruciseaza peste o alta linie care este paralela cu prima, dar care la un moment dat, desi paralele se intalnesc (!!) si apoi trag un cerc la capat si intersectez cu un mare X acel cerc in care se mai afla cateva linioare, dintre acestea unele groase altele mai subtiri, unele tremurande altele miscate dar drepte, si totul se afla intr-un chenar).

Si in afara chenarului?

In afara chenarului, o sa desenez mai incolo. Deocamdata, am alte treburi, aici, acum.

Iesire in Muntii Valcan

Asaaaaaaaa… deci mi s-a oferit posibilitatea (din mila) in aceste uichend sa merg in numitii MUNTI VALCAN, din sudul Retezatilor.

Valcan

Nu am mai fost niciodata acolo, am inteles ca sunt VIPERE multe in zona respectiva. Cel putin asa am auzit de la maica-mea, care a tinut sa-mi repete OBSESIV de vreo 10 ori aceasta informatie. Si muntii sunt destul de mici, undeva la 1.600 de metri dar cica au relief carstic. Or something.

De asemenea, poate trecem prin PETROSANI unde mi-a zis at some point in my life o tipa ca ar fi un bar rock misto.

Si la intoarcere, merem la Baile Herculane.

Grupul cu care voi merge va implica…aaaa…cateva zeci de persoane. Voi fi liderul lor. Invitatia a provenit de la MAGDA care a invitat-o pe BLONDA. Vom pleca cu masina, imediat dupa munca, am bagajele la mine.

Daca mor, las blog-ul in grija voastra. :D

Chitarele nu mai canta la fel in 2009: Criza a stopat avantul de pe piata instrumentelor muzicale

Explozia pietei locale de instrumente muzicale – de la 650.000 euro in 2006, la 6 mil. euro in 2008 – a fost stopata brusc de criza economica. Majoritatea clientilor au renuntat in acest an la intentiiile de achizitie, astfel ca in 2009 piata se va situa in cel mai bun caz la acelasi nivel cu cel de anul trecut.

Din materialul facut de subsemnatul pe DailyBusiness.ro.

“Fara nicio indoiala, criza se simte si in acest domeniu. Instrumentele muzicale, in general, si chitarele, in particular, sunt achizitii ‘discretionare’, de care consumatorul se poate lipsi sau le poate amana in vremuri grele, acordand prioritate cosului zilnic, ratelor, mai ales in aceasta psihoza a crizei”, a spus pentru DailyBusiness.ro Andrei Zarnoveanu, de la ProGuitar.
………..
“Nu suntem in America, unde in fiecare casa este o chitara si, mai mult, fiecare copil studiaza un instrument muzical la scoala. In Romania, muzica aproape a disparut ca disciplina scolara. Copiii, tinerii, se apropie de un instrument numai din imbold personal si aspirand la idoli muzicali, educatia muzicala fiind, de cele mai multe ori, pe cai informale, nu institutionalizate”, este de parere Zarnoveanu.
………..
Alte cauze care metin nivelul pietei scazut sunt absenta retailerilor specializati in multe orase din tara, oferta relativ limitata de instrumente, precum si obiceiurile instrumentistilor romani de a cumpara din strainatate, sau chiar reticenta posturilor locale de radio de a difuza si promova muzica rock romaneasca.

A murit inventatorul chitarei electrice – Les Paul

Virtuozul chitarist american Les Paul, ale cărui inovaţii în domeniul înregistrărilor audio au revoluţionat muzica rock, a decedat joi, la vârsta de 94 de ani, au anunţat reprezentanţii companiei Gibson Guitars, fabricantul chitarelor care îi poartă numele.

Am tinut un moment de tacere in redactie. C’est la vie.

Stirea e citata din Mediaflux, sectiunea…LIFE. (ironic, huh? :D )

Un an de Teatru pe Ezoteric

Da mai, deci s-a facut aproape un an de cand scriu pe blog-ul asta. In general aproape zilnic.

As fi vrut sa bag dracii de genu’ multumiri, auto-laude, chestii de-astea, dar nu ar avea sens. In schimb, aleg sa ofer feedback celor ce doresc/urmaresc sa isi faca un blog personal, sa le (ex)(s)spun sentimente/idei/trairi pe aceasta linie.

Deci, ce a facut blog-ul acesta pentru MINE:

- Mi-a oferit deseori suport pentru relaxare
- Uneori m-a bagat in incurcaturi de genul “DE CE AI SCRIS POSTUL ASTA?!” sau “TE-AM RUGAT SA NU SCRII ASTA!!!” sau “CE?!?! POSTUL ASTA E DE KKT!!!! STERGE-L!!!!”
- Uneori m-a ajutat sa arunc anumite chestiuni, la diferite ore ale zilei sau noptii.
- In viitor, voi putea privi inapoi pe la 26 de ani si voi putea sa-mi amintesc, mult mai clar, prin ce emotii am trecut, ce oameni au comentat, ce evolutie am avut de-a lungul timpului (un mare PLUS)
- A reprezentat un mijloc de a cunoaste noi oameni, chiar si “doar” virtual – fata And, fata Cristina, fata Luana, fata Diana (pe ultimele doua chiar le-am si cunoscut LIVE si-mi facu o mare placere) s.a.m.d.
- A reprezentat un loc de joaca si de seriozitate
- Loc de cult pentru mine (vezi sectiunea My Videos)

Ce NU am facut desi as fi putut:

- Sa bag reclame sa scot si un leu din treaba asta
- Sa schimb radical look-ul blog-ului (mi-e lene si-mi place asa. sa zicem ca-s mai greu de clintit in sensul asta)
- Sa particip la concursuri de blogareala si de scris
- Sa incerc sa atrag trafic mai mare prin diferite trucuri ce tin in principal de indexarea in Gugal.

Descrierea mea este inca actuala, exceptand varsta. Ca na, a mai trecut un an. Pozele sunt in continuare, actuale – da, ea este Alexandra, om foarte important in viata mea, da acela sunt eu cantand la chitara, da, imi place muntele, da, eram praf in Vama. :)

Si acu`, pe bune, va iubesc pe toti pe rand. Nu-mi place anarhia. Prea mult. Sau…. :D