De ce NU imi place Twitter?

Pentru ca il urasc.

De ce il urasc? Pentru ca o idee BUNA, trebuie sustinuta si prin usability! Si asta, sa ma tai de are asa ceva…

Trebuie refresh la fiecare post, tre` sa ai `n` ferestruici deschise ca sa urmaresti mai multe chestii de-odata, se misca prostutz, e URAT grafic (a se citi anost), are destul de putin optiuni si cu toate acestea…al dracu’…are succes.

Azi am fost OBLIGAT sa urmaresc o conferinta/sa particip la o conferinta virtuala pe acest program si a trebuit sa-mi fac si eu cont. Si deci, inca un “succes” pentru cei de la Twitter.

Hate it, hate it, hate it, ma doare CAPUL, imi face TwitTwitTwit! Gizas…

Ce ma (mai) amuza

Sunt din ce in ce mai captivat de “micile povestioare/episoade” din viata partenerilor mei de discutie.

Episoade nu neaparat “Seinfeldiene” ci…pur si simplu. Povestiri ce incep ceva de genu’ “Sa-ti zic ce am facut azi! eram in masina si am intalnit…” sau “Muama, deci URASC pe omul ala, sa vezi ce PRIVIRE are!” sau “Bai, deci ieri eram in Diverta si am vazut o super carte, m-am apucat sa o citesc si…”

Chestii din astea marunte, dar care arata FOARTE multe despre om! Arata multe despre perspectivele sale, despre idei si deseori sunt si amuzante/placute/ascultabile.

Asa, ca post-ul asta relativ insipid, nu? :D