Simt c-iubesc si-urasc, simt c-ador, detest, simt ca sunt si
esti.
Azi.
Simt ca zbor si cad, simt ca tac si cant, simt ca sunt si
esti.
Azi.
Simt ca sparg, creez, simt c-urasc si-ador, simt ca-s viu dar mor.
Esti.
Azi.
Daily Archives: December 9, 2008
File complete. Sau…nu.
Totul se petrece in spatele cortinei. Pe scena- numai oameni morti. Un Dumnezeu baut regizeaza.
Piesa devine.
Se incepe cu actul IV.
1942. copil. Scena goala, iubeste gratuit. Isi apasa gura micuta de un sfarc rotund atasat unui san alb, jucaus si laptic.
1949. ultima banca prafuita a scolii primare din stanga podului. Mama e in spate, inlacrimata. Priveste calimara violeta si ar vrea sa o transforme intr-un pantec mare.
1956. degete sangerande pe corzile chitarii. Din vertebra isi arcuieste pana si canta. Afara, colinde. La geam- oachesa copila de la 9. Trupsor de labada, inocenta albastra, cu papusa inca la piept. nu iubeste gratuit.
1963. nas elinic, ochii rotunzi si verzi-aramii. Buze subtiri deseneaza o gura putin frageda care ascunde un raset suav si indobitocit. Suvite satene mangaie barbia ascutita si maxilarul incordat. Dinti aproape albi si sprancene abundente. Ia femeia cu picioarele lungi incolacite in jurul taliei lui. Langa soba o alipeste de peretele proaspat varuit. Fac dragoste pe alb.
1970. slujba anosta de cercetas convins. Se vrea hirotonisit. Respira polen din fumurile industriale.
1977. la 21.26 papusa ramane langa ceas. Un rest de tigara.
1984. picteaza traseiste imaginare si blande ca niste porumbei apocaliptici. Un Snagov la ceas de seara, in camara iarasi goala. Tacerea amara se scoala stinghera. Un ciot de oglinda ars , o paine mucegaita. Pe plita, un ceainic grav si greoi.
1991. paznic la Jilava. Tine cheile. In biblioteca poeziile lui Paunescu ard.
cortina se ridica.
1998.
2005.
2012.
De ce am scris asta? Hm.
Pentru ca. Si nu numai de-asta…
Sunt versat si am valoare!
La un moment dat au aparut manelele. O explozie de incantare, muzicalitate, veselie, hippiotism si bun-gust.
Cu manelele, au intrat in vocabularul manelistilor si cuvinte noi, importante, precum “masini, femei, bani, dolari, bishtari, gagice, cur sau palate”.
N-am nimic cu astea. Oricum, ori sunt cuvinte foarte uzitate, banale, ori sunt trivialisme pe care nu prea le folosesc (cum ar fi “tzatze” sau “bani”)
La un moment dat insa, un manelist mai $chm3k3r a luat DEX-ul in brate si a gasit un sinonim pentru “$chm3n@r” – VERSAT!
Si de atunci, “oamenii normali” care folosesc acest cuvant, care intamplator este NEOLOGISM, pot fi confundati cu manelistii. Ceea ce e de KKT, avand in vedere ca ESTE, TOTUSI, un cuvant bun, folosit si folosibil des.
Multumim manelistilor pentru faptul ca nu mai pot folosi cu inima curata “VERSAT” in fraze absolut banale precum
“Am intalnit ieri o persoana foarte frumoasa, inteligenta, versata in ceea ce face…”
“Am chemat ieri un instalator versat”
“ Sunt un om atat de versat, incat pot face din chiuveta, frigider”.
…fara a parea un manelist. Mdeah. Sa le multumim in cor!
Ateism
Vis
Merg pe o strada pustie. Totul este alb-negru, ma vad de undeva de sus, izometric. Strada foarte lunga, pustie, nemiscata, blocuri inalte si gri in stanga si in dreapta. Si merg.
Ajung la o cabina telefonica. Un unic alt obiect pe strada, exceptand praful si cladirile. Intru in cabina, introduc o moneda in aparat si inainte sa apuc sa formez eu un numar, suna telefonul. Am receptorul in mana, il duc la ureche si aud o voce. Sumbra, sinistra.
“Iti este frica de moarte?” Raspund masinal – NU. Imi este frica de…scris.
Si pun receptorul jos.
Merg mai departe. Praf, apasator, greoi, monoton, cenusiu, alb-negru, singuratate, tacere.
Ajung la o a doua cabina telefonica. Acelasi lucru, aceeasi voce: “Iti este frica de moarte?” NU, imi este frica de SCRIS.
Non-sens.
Merg in continuare, ajung la o intersectie mare. Ma opresc in mijlocul intersectiei. Ma uit in stanga…nimic, doar o strada lunga, la fel cu cea de pe care veneam. In fata, la fel. In dreapta insa, in mijlocul strazii, o fetita.
Aplecata, in genunchi, cu parul lung lasat pe fata, cantand o melodie, inganata, se tara pe jos, cu spatele.
Scria.
Toata strada era scrisa, de mana ei. Lent, ea scria. Si scria. Si se tara prin praf, in mijloc de strada.
In departare, vad o masina venind, direct spre fata. Incerc sa strig, raman blocat. Nu pot sa fac nimic, vreau sa ma misc, sa o ajut, sa o salvez, macar sa tip, dar nu fac nimic.
Masina spulbera fata. Sange, alb-negru, oase, par, sunet.
…………………………………………………………………………………………
Ma trezesc apoi intr-o gara. Totul galben de asta data, semana cu Gara de Nord, insa totul era vechi. Oamenii erau putini, imprastiati, imbracati de epoca si erau TOTAL imobili. Doar eu miscam.
M-am invartit intre ei, un timp, i-am privit cum stateau ca statui de ceara, ca fotografii ingalbenite, apoi m-am indreptat spre peroane.
Toate liniile erau goale, mai putin una, unde era un tren. Un tren de epoca, cu aburi, colorat de asta data. Ma indrept lent catre el, ma apropii si cand vreau sa urc in primul vagon, aud ceva in dreapta mea. Ma intorc.
Tarandu-se, cu parul lasat pe fata, naclait de sange, era aceeasi fetita din strada. Se tara catre mine, cu mana intinsa, strivita de masina, contorsionata.
Am inceput sa alerg, am urcat in tren, dar oriunde ajungeam, oriunde intram, acolo era si fetita. La un moment dat am cedat si am lasat-o sa ma atinga. Moment in care….
…………………………………………………………………………………..
Se schimba decorul si intru intr-o camera de spital, lunga, totul alb, linistit, paturi aranjate perfect, fara nimeni in ele. Ultima scena din vis.
Ma plimb printre paturi, ele in dreapta, in stanga ferestre mari, luminos, liniste.
Merg putin si la un moment dat, vad un asternut ridicat, cineva se ascundea sub el. Stiam deja cine este, asa ca am ramas inghetat pe loc.
M-am intors incet, spre stanga si ma apropii de fereastra.
Afara, totul era distrus, totul era in razboi, multi oameni morti, explozii, nimic cum este normal.
Inauntru insa, doar eu, fetita moarta-vie si in rest….liniste.
Tiamat – Do You Dream of Me
Am invatat melodia ieri, in 30 de minute, dupa ureche (am si martora! :D ), deci suna ca dracu’…insa…pana mea. Daca tot m-am muncit…
Oricum, bucata-i bestiala. In original that is! :)
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=Cn2K9ae64M4]