Bun. Mi-a imprumutat un prieten din Franta, unul dintre fericitii oameni care au cumparat (deci pe BANI, da?) albumul Metallica inainte de aparitie, discutl Death Magnetic. Si le-am ascultat, de 2 ori so far…

Ce pot spune, io ca fan Metallica din clasa a cincea, la o prima auzenie, ieri seara/noapte, pe la un 1.

Este mult peste St. Anger, care este o mare laba de urs, dar mult sub Master of Puppets, care este un mare album “noroc de urs”. James si-a mai scos ceva din vocea de alta data, dar pariez ca LIVE o sa o cam dea in bara, nu`sh de-l mai tine. Pe unele bucati Kirk are niste solo-uri interesante, chiar strong, “And Justice for All Like” si cu accente, pe alocuri, de Load. Bateria lui Lars este nitel cam prea stridenta in timp ce bass-ul nu se aude strong decat pe la cateva bucati (mai ales spre inceputuri)

Reciclarea Unforgiven, in a TREIA versiune mi s-a parut si mi se pare nitel miscare de marketing, melodia nu este rea, dar…c`mon.

Ca o chestiune generala, formatia si-a “reciclat” mai multe riff-uri de pe albumele anterioare, introducandu-le, mai mult sau mai putin amestecat, in Death Magnetic.

Un review cu care sunt, in general, de acord, puteti citi aici.